49. Economia Īmparatiei


Si cerurile au o banca.
 
Vezi lectiile
 
 
Te rog, citeste din Biblia ta, urmatoarele:
Facerea 4.
 
Te rog sa te gāndesti la urmatorul verset:
Foloseste comorile lumesti ca sa-ti faci prieteni, astfel īncāt,
cānd totul se va fi sfārsit, sa fii binevenit īn lacasurile eterne. Luca 16.9.
 
Apoi, vorbeste, te rog, despre urmatoarele:
Efectele datoriei banesti asupra unei persoane, a unei familii,
asupra unei biserici, sau asupra unei natiuni. Pune īn balanta beneficiile
alaturi de costuri si alaturi de pierderea libertatii.
Exista vreo cale mai buna decāt aceea de a īmprumuta bani?
 
Pāna data viitoare, iata tema pe care sa o faci:
Citeste Deuteronomul 15, 6-11. Formuleaza o propunere de a deschide
o banca crestina. Cum vei atrage capital spre a da mici īmprumuturi saracilor,
cu o foarte mica dobānda sau, chir fara dobānda. Cei care īmprumuta vor
folosi banii spre a-si deschide mici afaceri.
 
Scrie un eseu:
Gāndeste-te la vremea īnsamāntarii si a recoltei si scrie o pagina cu ilustrarile
spirituale si naturale unde acest principiu trebuie aplicat spre a naste abundenta.
 
Mediteaza, te rog, cuvānt cu cuvānt, la urmatorul verset:
Proverbe 14.23.
 
Zaboveste un minut ca sa schimbi lumea:
Roaga-te pentru Georgia – 5 600 000 de caucazieni si slavi.
Tensiune si ruina dupa independenta; 57% ortodocsi, 0,43% evanghelisti

 


Nu uita sa impartasesti invatatura desprinsa din aceasta lectie si altora.
Pentru aceasta, intodeauna sa te rogi si sa te pregatesti bine.
Adauga propria ta experienta ca sa apropii cāt mai mult invatatura de viata.

 

Fie ca īnfloreste, stagneaza sau e īn declin, economia natiunii tale nu e un accident. E rezultatul deciziilor luate īn baza presiunilor economice interne si externe si a crezurilor politice. Unele natiuni aleg capitalismul, altele prefera socialismul sau comunismul. Unele natiuni īsi pastreaza moneda si piata interna doar pentru ele, altele īsi cladesc o masiva piata externa. Este o problema de politica si decizii ale guvernului si a bancilor.

Economia īmparatiei.

Īmparatia divina are, desigur, o politica economica fundamentata pe dragoste si īntelepciune de marele finantator al Universului. A-i descoperi principiile si a le aplica īn viata, atrage dupa sine binecuvāntarea, pacea si prosperitatea. A nu lua īn considerare aceste principii, a le ignora, este totuna cu a fi lasat īn voia sistemului lumesc, care īmpovareaza rasa umana si-i avantajeaza doar pe cātiva. Care sunt politica, practicile si principiile economice divine?

1. Pamāntul este al Domnului.

Dumnezeu este creatorul si dreptul proprietar. Proprietatea Lui are un scop clar, declarat, un viitor cunoscut. Creatorul a anuntat, a publicat, a fixat legi spirituale si naturale īn Univers, pe care omul le distruge spre pierirea lui. Facerea 1, Psalm 24,1-2. (īn Biblia Ortodoxa Psalmul 23, 1-2.)

2. Pamāntul este delegat omului.

Marele Proprietar, Dumnezeu, a dat responsabilitatea dezvoltarii zilnice a Pamāntului, barbatilor si femeilor ce-l locuiesc. El se asteapta ca noi sa fim buni cārmuitori, sa ne pese de Pamānt, sa-i descoperim si manevram bogatiile spre beneficiul tuturor. Dar, noi abuzam de Pamānt, pe riscul nostru. Facerea 1.26-31, Psalmi 8.6, 115.16.

(īn Biblia Ortodoxa, Psalmi 8.6, 113.24.)

3. Raspunderile īnseamna si dare de seama.

Noi vom da socoteala proprietarului de felul īn care ne-am achitat de responsabilitati. Omul este raspunzator de actele sale, el si subordonatii sai. Pomul vietii a testat loialitatea umana īn Eden, iar Adam a dat socoteala de esecul sau. Facerea 2.16, 3, 4-6.

4. Munca e o binecuvāntare, nu un blestem.

Munca este calea lui Dumnezeu spre prosperitate. Īnaintea caderii, lui Adam i s-a dat o slujba plina de responsabilitati, iar Iisus a spus ca „Tatal meu lucreaza si eu lucrez". Lenea duce la saracie. Facerea 1, 31-2.3, Ioan 5.17. Proverbe 12.24; 14.23.

5. Excelenta este singurul standard divin.

Este modelul divin primordial. Noi muncim ca si cum El ar fi marele nostru inspector si sef. Facerea 1.31, Psalm 8, Efeseni 6.7.

6. Familia este unitatea economica divina.

O familie functioneaza cānd aptitudinile se folosesc spre binele comun. Mostenirea unei preocupari de catre urmasi e rasplata īnaintasilor. Patriarhii si-au protejat economia, traind, muncind si calatorind īmpreuna.

7. Crezul este masura lui Dumnezeu.

Omul cauta succesul, dar Dumnezeu cauta credinta. El ne testeaza cu mici sarcini, la fel cum noi īi testam pe altii. Credinta aduce marirea. 1 Cor. 4.2, Luca 19.11-26, Luca 16, 9-12.

8. Banii īn schimbul vietii.

Banii din buzunare – rodul muncii noastre – nu sunt īndeajuns sa-i aratam Lui recunostinta noastra. Atāt cīt dam din viata noastra arata masura apartenentei noastre la Iisus. Luca 16.11.

9. Ucenicia aduce prosperitate.

Atunci cānd suntem discipoli sārguinciosi īnvatānd de la altii devenim mai prosperi si creativi. Hristos a ales calea discipolatul. A fi discipol mai īnseamna si le arata si oferi altora cunostintele si deprinderile tale. Luca 5.10, Matei 28.19.

10. Evolutia presupune Dumnezeirea.

Conform Bibliei, a cauta Īmparatia si dreptatea ei divina este fundatia bunastarii omului. Sistemele politice sunt doar structuri alternative de aplicare a principiilor dictate de El ori de Satana. Matei 6.33, Coloseni 2.8.

11. Ascultarea e un pas īnainte

A-L asculta pe Dumnezeu este o armura īn fata greutatilor si o cheie a prosperitatii. Deut. 8.18, 6-10, Deut. 28.1, Psalm 1,Iosua 1.8. Deut. 28.

12. Parteneriat īnseamna prosperitate.

Parteneriat īnseamna creativitate si aduce multiple beneficii. Fii, deci, tovaras lui Iisus si apoi alatura-te credinciosilor. 1 Cor. 3.9, 2 Cor. 6.15, Ecc. 4,9-12.

13. Īnsamāntarea si recolta – legi prestabilite.

Īnaintea unei abundente recolte trebuie sa fie īntotdeauna o īnsamāntare generoasa. Este nevoie de multa rabdare, īncredere si credinta īntre cele doua actiuni. Facerea 8.22, 1 Cor.15, 42-58, Luca 6.38, 2 Cor. 9.6.

14. Averea trebuie coordonata.

Averea este protejata prin cheltuieli īntelept planificate, un buget bine īntocmit, prin economii, rezerve si investitii profitabile. Deut. 6,10-16, Facerea 41,25-40.

15. Datoriile-s periculoase.

Adesea sunt facute din cauza trufiei si a nerabdarii. Datoriile īnseala, dezamagesc si pot distruge familii īntregi. Deuteronom 28.44, Romani 13.8.

16. Banii nu sunt adevarata bogatie.

Adevarata bogatie vine de fapt din dreapta folosire a banilor spre a cāstiga sufletele pentru Rai si pentru a binecuvānta oamenii aflati īn nevoie si prin credinta, recunostinta si generozitate. Luca 12.15; 48; 16,9-13. Proverbe 11.24-26.

17. Munca si odihna trebuie echilibrate.

Spre a mentine sanatatea si unitatea familiei, fara de care prosperitatea n-are sens, Dumnezeu a dat principiul Sabatului, al zilelor de odihna, ca sa ne amintim de El, de binecuvāntarile Lui, sa ne reīnnoim. Deut.5,12-15, Ex. 31,12-17.

 


 

Joshua Project 2000 - Unreached Peoples List
(Lista popoarelor pagāne), de la
www.ad2000.org.
Unele biserici sau misiuni, militānd pentru crestinism s-au
adāncit, ele insele, in rugaciune si si-au propus sa aduca
Biserica Crestina printre acesti oameni.

 

Mongolia
Numele poporului Limba Populatia
Uzbek Uzeka de nord 20 000

 


© Dr. Les Norman | Anglia
Aveti permisiunea de a face copii dupa aceste lectii numai cu scopul de a le studia,
dar nu in scopul de a le comercializa. Dumneavoastra le-ati primit gratuit,
gratuit sa le dati mai departe.

Biroul de Informatii | Index | www.dci.org.uk | Index in English